Mi-a tras atenția din prima prezentare — în mod negativ mi-a tras atenția — o pagină care se numea „Mai multă digitalizare”. Avem experiența unei pene de curent în Spania, Portugalia și Franța, care a făcut ca digitalizarea să nu mai funcționeze.
În contextul discuțiilor tensionate despre deficitul bugetar și despre evaziunea fiscală, este potrivit să aduc în discuție o problemă de mare amplitudine care se discută acum în Parlamentul European și în special în Comisia pentru Piață Internă și Protecția Consumatorilor, IMCO, din care fac parte.
Vreau să felicit mai întâi raportorul pentru munca depusă și, foarte pe scurt, o să reamintesc câteva din amendamentele pe care le-am propus, mă rog, propunerile de îmbunătățire pe care le-am făcut. Mai întâi, este vorba despre faptul că, în sine, conceptul de subsidiaritate este foarte vag în momentul de față în tratate
Anul trecut am fost parte dintr-o coaliție de modificare a Constituției prin referendum CTSN-esc. Am fost autorul propunerii privitoare la plățile în numerar. Proiectul a fost suspendat din lipsă de semnături minimale, 500 de mii, dar vă spun acum care este rațiunea sa mare.
Digitalizarea a promis progres și inovare, dar poate aduce dependență și captivitate.În plus, în ritmul actual al reglementării, riscăm să înlocuim o dominație privată a corporațiilor Big Tech cu una instituțională. Cine controlează digitalul, deține adevărul.
Pentru că de mâine încep așa-zise consultări la Cotroceni, pentru desemnarea premierului, voi face publice, mai jos, 10 seturi de măsuri de simplificare a fiscalității, de reducere a sărăciei, de stimulare a consumului și a creării de forță de muncă și de reducere a deficitului bugetar.
Aglomerația în trafic în București este deja un fel de amprentă a Capitalei, un dat care nu pare a avea soluție, naturală sau artificială.Din diverse motive subiective, bucureștenii preferă să circule cu mașina personală. Dar există și motive obiective.
Statistic, din totalul tranzacțiilor care presupun circulația banilor la nivel global, doar 15% reprezintă echivalentul unui fapt economic real, restul de 85% fiind alocat operațiunilor financiare și de capital circulare (derulate într-un loop repetabil la infinit), estimative sau speculative, în care banii sunt rulați în circuitul închis al castei restrânse a brokerilor, traderilor și băncilor […]
Orașul București este, ca orice mare metropolă, o uriașă sursă generatoare de gunoi – menajer, organic, din plastic, din cârpă sau din metale, din deșeuri sau reziduuri industriale, din rezultatul demolărilor. Bucureștenii sunt, în plus, un fel de campioni la irosirea alimentelor – mai mult de două treimi din mâncare este aruncată de restaurante,
Orașul București este o aglomerare urbană foarte poluată. Emisiile de carbon înseamnă doar o parte din problemă, cu toate că majoritatea resurselor alocate prevenirii și combaterii poluării se concentrează pe așa-numita amprentă de carbon. De fapt, este o obsesie foarte puțin întemeiată științific a birocrației europene, care a ecranat,
