
Este extrem de important pentru noi toți ca minorul să fie protejat nu numai în online, desigur, să fie protejat și atunci când achiziționează, când consumă, chiar dacă societatea noastră contemporană este convinsă că nu există discernământ în cazul minorului și, deci, nu poate să încheie acte juridice. Asta este, de altfel, și unul din lucrurile pe care aș vrea să le sugerez, pentru că lipsește din raport și lipsește din reglementările noastre. Trebuie văzut copilul, așa cum este el de facto, ca un consumator.
El utilizează tot felul de mijloace de a se identifica și de a se autentifica pe internet, online sau pe tot felul de site-uri de achiziții, în așa fel încât să poată să consume, cu sau fără cunoștința părinților. Și uneori aceste lucruri se întâmplă în domenii extrem de grave, cum ar fi achiziția de medicamente, droguri, și nu numai jocuri și ceea ce credem noi în mod obișnuit despre consumul copiilor în online sau în offline. Apropo de asta, mai există o sugestie pe care aș face-o, pentru că se fac discuții și din perspectiva protecției împotriva abuzurilor sexuale comise la adresa minorilor online.
Poate că ar trebui ca lucrurile acestea să fie puse în coordonare.
Și, în final, o problemă — ridic o problemă: se vorbește cu totul și cu totul justificat despre interzicerea accesului la platformele periculoase în ce îi privește pe minori, inclusiv la rețelele de socializare. Și soluția care s-a identificat a fost ca platforma să pună în aplicare niște metode tehnice, tehnologice, pentru a bloca accesul.
Problema pe care o identific aici este că, înainte de a face acest blocaj, trebuie cumva să monitorizeze activitatea în online a copilului. Cum faci chestiunea asta, pentru că Regulamentul privind inteligența artificială interzice o astfel de practică?