Banii tăi nu mai sunt ai tăi vine taxa pe tranzacții bancare
Ia să vă văd cât de buni sunteți la aritmetică: ce creștere de prețuri și tarife vor aplica supermarketurile și companiile de utilități pentru taxa de 1-3 lei aplicată TUTUROR plăților pe care le faceți prin bancă, pentru a vă achita cumpărăturile și facturile?
Cică UDMR sau proaspătul consilier prezidențial, Radu Burnete, ex-ceva-șef la federația patronală Concordia, ex-jurnalist la Ziarul Financiar, a propus o taxă pe tranzacțiile bancare. O taxă virată de bancă statului, prin reținere la sursă, pentru orice plată făcută prin bancă de către client. Nu e vorba de comisionul bancar – ăla e bașca. E un fel de taxă pe fumărit: miști bani prin conturi bancare, plătești statului 1-3 lei, în funcție de valoarea plății.


Repet: sper să fie doar o intoxicare de presă, iar nu o veste reală.

Că dacă ar fi o măsură reală, pusă în practică de matematicieni transformați peste noapte în decidenți politici, e bai mare.
Nu doar că banii noștri, cel puțin în parte, nu vor mai fi ai noștri, dar fiscalitatea, bancarizarea și digitalizarea vor fi consolidate în servituți feudale, din care se vor achita rente, privilegii și exclusivități purtătorilor de pulan și organelor de la organizația “Ochiul, Timpanul și Ecranul”, plus seniorilor lor neo-feudali.

Când unii zic “că_cam de multișor s-a instalat iobăgia digital-bancară, elitele pro-europene și turnătorii digitali țipă că e teoria conspirației.

Doar că, priviți lucrurile în involuția lor, în cheia psihologică a “ferestrei Overton”.Mai întâi, se cultivă suspiciunea că omul de rând ascunde operațiuni de terorism, corupție, trafic, evaziune fiscală etc., doar pentru că își ține banii la saltea, iar nu la minunatele și onestele bănci, și pentru că preferă să facă plăți și încasări în numerar.

Apoi vin obligațiile de a face plăți și încasări doar prin bănci & digital (minus plățile de valoare minoră). Cică astfel se combat toate chestiile de mai sus – deși niciuna dintre ele nu e la îndemâna simplilor cetățeni, ci doar a marilor infractori și a marilor corporații care au bani, interese, avocați, consultanți, lobby-iști, oengiști, politicieni și influenceri ca să le facă în liniște, ecranat, sigur.
Pentru că ăștia scapă mereu, fenomenul infracțional organizat crește constant, în ciuda tuturor “luptelor” și “cruciadelor” fâsâite duse de politicienii “onești”.

Apoi, băncile te verifică din 3 în 3 luni sub raportul datelor cu caracter personal. Dacă greșești o virgulă, dacă unui corporatist bancar i se pare neconvingător ce zici (că, de exemplu, ai dat bani părinților pentru medicamente), ți se îngheață banii.
Cel puțin o vreme, nu mai sunt banii tăi, chit că ai plătit statului jumătate din venitul brut, ca să-i ai, să fie numai ai tăi, să-ți dea libertate.
Culmea, plătești comision și pentru acest “serviciu” prestat de bancă…

După care vine statul și îți aplică un frumos 70% pe “veniturile din surse neidentificate”, ție sau mamei sau fiului sau nepoatei.Iar acum vin Dan-Habarnam-de-Constituție și consilierul său, Burnete, și propun ca statul să îți ia 1-3 lei pe fiecare tranzacție.

Războiul din Ucraina trebuie să fie finanțat și el cumva, nu?

Share

Alte știri

Profesorul universitar și europarlamentarul Gheorghe Piperea este propunerea Alianței pentru Unirea Românilor pentru Primăria Capitalei la alegerile locale din 2028. Anunțul a fost făcut de președintele AUR, George Simion, în cadrul conferinței de presă din 27 octombrie, după votul din Biroul Național de Conducere al partidului. „Astăzi, la ora 15, a avut loc o ședință […]

Un program de finanțare a înarmării statelor membre ale UE, în valoare de 150 de miliarde de euro, intitulat Security Action for Europe (SAFE), a fost adoptat de Comisia Europeană prin ocolirea Parlamentului European. Temeiul legal utilizat pentru a opera această ocolire a parlementului,

Un ideal sădit în mod insidios în mentalul colectiv, societatea de consum, a părut cândva (chiar și pentru românii abia ieșiți din comunism, în anii ‘90) că este încununarea economiei de piață, rezultatul său final. Dar scopul economiei de piață

Fără exagerare, lunile acestea se joacă soarta Comisiei Europene. Ursula von der Leyen a propus un buget multianual de 2.000 de miliarde de euro, dar statele membre net contributoare la bugetul UE, în special Germania, presează pentru un buget mult mai mic, ceva sub 1.400 de miliarde de euro.