În contextul discuțiilor tensionate despre deficitul bugetar și despre evaziunea fiscală, este potrivit să aduc în discuție o problemă de mare amplitudine care se discută acum în Parlamentul European și în special în Comisia pentru Piață Internă și Protecția Consumatorilor, IMCO, din care fac parte.

Este vorba de produsele neconforme care pătrund prin intermediul platformelor online dinspre țările non-membre UE, în special din China, pe piața europeană. Pe baza unei facilități fiscale prost gândite de birocrația europeană, mă refer la scutirea de TVA și de taxe vamale și implicit de controale amănunțite la frontiera Uniunii Europene a coletelor în valoare de sub 150 euro, care sunt livrate pe bază de comenzi pe platformele online.

Se ajunge și la o formă insidioasă de evaziune fiscală pe TVA, căci cantitățile mari de produse care vin din țări non-UE sunt partajate artificial în colete mici pentru a nu plăti taxe și impozite, în special TVA și taxe vamale. De vreme ce sunt colete mici, aproape imposibil de verificat în detaliu, mari cantități din produsele livrate au defecte, sunt neconforme ecologic și sunt contrafăcute. Date fiind procedura prolixă și costurile legale ridicate, precum și imposibilitatea de a identifica producătorul sau importatorul undeva în China, printre un miliard și jumătate de chinezi, consumatorii nu formulează decât foarte rar petiții, plângeri sau acțiuni judiciare pentru aceste non-conformități.

Corelativ, de vreme ce consumatorii nu se folosesc de dreptul de retur și nici de plângeri și petiții, produsele neconforme achiziționate sunt aruncate la gunoi, care, desigur, se colectează neselectiv, de unde o problemă suplimentară de contaminare a mediului și a localităților europene, inclusiv românești. Nici platformele, nici importatorii acestor produse neconforme nu se preocupă de colectarea deșeurilor rezultate din produsele lor neconforme, ceea ce înseamnă că tot nouă, cetățenilor, ne revine povara de a suporta costul colectării, depozitării și, eventual, al distrugerii ecologice a deșeurilor. Corelativ, de asemenea, această practică determină o concurență neloială contra întreprinderilor europene, supuse tuturor regulilor și restricțiilor europene, inclusiv cele stupide sau greșite, constrângere care determină costuri mult mai mari decât cele antrenate de producătorii non-UE.

Stilul fast fashion adoptat de platformele online determină, desigur, un dumping economic și financiar, dar și un dumping social și de mediu. De altfel, chestiunea ieftinătății produselor și a comodității comenzii și livrării de pe platformele online sunt chiar principalele bariere ale unei asanări a pieței. Modelul ultra fashion, utilizat de platformele online non-UE, prioritizează viteza și prețul redus în detrimentul calității și al sustenabilității.

Consumatorii consideră că produsele achiziționate de pe platformele Shein și Temu, de exemplu, chinezești, sunt și ieftine și bune în comparație cu produsele europene din magazin. Mai mult, consumatorii consideră că sistemul e comod. Doar alegi produsul, îl pui în același coș virtual și, la 24 de ore după ce ai dat click pe PayNow, produsul vine acasă.

Dar aceste produse nu sunt nici ieftine – costurile livrării duc prețuri, deseori, la plus 30% față de cel afișat – nici bune, căci multe sunt neconforme sau contrafăcute. Mai mult, aspectul de celeritate a livrării și de preț redus al produselor ascunde practicile de mediu ale utilizării muncii forțate, chiar a sclaviei sau infantile, ceea ce înseamnă un grav abuz la adresa drepturilor omului. Când cumpărăm de pe platforme produse ieftine, încurajăm, fără să vrem, acest abuz: folosirea copiilor pentru a munci, folosirea sclavilor pentru a munci.

Poate că este bine să reținem niște cifre. În anul 2024, mai mult de 4,6 miliarde de colete cu valoare redusă au intrat în Uniunea Europeană. Peste 91% dintre aceste colete vin din China.

Majoritatea acestor livrări au evitat controalele de siguranță și vamale. Multe astfel de produse neconforme sunt jucării, ceea ce înseamnă că ne punem copiii în pericol cumpărând de pe platforme. Toate aceste produse sunt scutite de taxe vamale și de TVA.

Dacă vânzările online la pachete mici sunt, în România de exemplu, de 5 miliarde de euro anual, un miliard de euro se pierde din această scutire de TVA. Tot în 2024, consumatorii europeni au pierdut 19,3 miliarde de euro din cauza produselor ilegale sau nesigure. Fie au reclamat și nu li s-a răspuns niciodată la reclamații, fie au abandonat din start și au aruncat produsul, iar acum aceste produse contribuie la poluarea cu deșeuri a lumii noastre, foarte atentă, de altfel, la decarbonizare și la drepturile cățeilor și ale pisicilor.

Estimez că în România, cel puțin 250 de milioane de euro au fost astfel aruncate pe fereastră numai anul trecut. Un anteproiect de reglementare europeană este, zilele acestea, în dezbaterea finală, înainte de aprobare. Sunt unul dintre raportorii din umbră privitor la acest proiect, pentru că este important și pentru piața noastră, nu numai pentru Uniunea Europeană, și mai ales pentru că este vorba de o zonă a pieței unde se dosește TVA. Merită să vă atrag atenția punctual asupra câtorva elemente ale acestei viitoare reglementări.

Numărul 1. Platforma online, indiferent dacă este un importator propriu-zis sau un simplu intermediar, va fi considerată importator – deemed importer. Deci, va avea răspunderea de a primi retururile de marfă, plângerile, precum și cererile de despăgubiri pentru produse neconforme, cu defecte ori contrafăcute. Consumatorul nu va mai avea sarcina de a căuta el producătorii și importatorii pe acolo, prin China sau prin India, de multe ori anonimi sau ascunși sub diverse identități false.

Numărul 2. Produsele identice sau similare celor anterior declarate nesigure vor fi prezumate a fi neconforme și vor fi oprite la vamă. Răspunderea pentru imposibilitatea livrării produselor achiziționate online de consumatori va aparține platformelor vinovate că nu au depus diligențe pentru a-și cunoaște clientul comercial. Asta este o regulă care există deja în Digital Services Act.

Numărul 3. Se va elimina pragul de minimis de 150 de euro. Toate coletele vor fi purtătoare de TVA și taxe vamale, indiferent de valoare. Miliardul acela de euro de care vă ziceam va intra în bugetul României începând din 2025.

Numărul 4. Expedierea recomandată a produselor este cea în vrac, în cantități mari, iar depozitarea se va face pe teritoriul Uniunii Europene pentru a simplifica vama.

Numărul 5. Se stabilesc taxe administrative – handling fee, de exemplu – pe care urmează a le achita platformele, iar nu consumatorii. În plus, acest proiect atrage atenția că platformele utilizează un tip special de dezinformare, numit Dark Patterns, și mai ales utilizează inteligența artificială și influencerii pentru recenzii înșelătoare ale produselor ieftine și bune pe care le promovează. De aceea este important de susținut un constant flux de informare și avertizare a consumatorilor privind produsele nesigure, neconforme și contrafăcute din online.

Ceea ce am început eu astăzi.