Gheorghe Piperea, întâlnire cu Roxana Mînzatu, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene

Eurodeputatul ECR Gheorghe Piperea i-a prezentat Roxanei Mînzatu, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, un set de propuneri menite să ofere sprijin concret cetățenilor români și europeni în fața creșterii costului vieții, in cadrul sesiunii plenare din octombrie a Parlamentului European, desfășurate la Strasbourg.

Printre măsurile înaintate de către G. Piperea s-au numărat protejarea locuinței familiale împotriva executărilor silite abuzive, reducerea TVA la alimentele de bază și la utilități, facilitarea accesului la locuințe publice cu chirii adaptate veniturilor și protejarea veniturilor minime din salarii împotriva executării silite. Propunerile urmăresc diminuarea presiunii financiare asupra gospodăriilor, protejarea veniturilor și îmbunătățirea accesului la bunurile și serviciile esențiale, într-un context economic marcat de creșterea prețurilor și de dificultățile tot mai mari cu care se confruntă numeroase familii.

Discuțiile au vizat, de asemenea, costurile de trai. Astfel, eurodeputatul român a menționat ca măsuri posibile  reducerea sau eliminarea TVA pentru utilități, diminuarea taxării produselor și alimentelor de bază, dezvoltarea fondului locativ public prin stabilirea unor chirii raportate la venituri și instituirea unor mecanisme de protecție a veniturilor salariale minime împotriva executării silite.

Gheorghe Piperea a prezentat inițiativa sa privind adoptarea unei rezoluții a Parlamentului European referitoare la reducerea TVA pentru produsele și alimentele de bază. Printr-un asemenea demers, Parlamentul European ar putea transmite statelor membre un semnal politic în favoarea utilizării instrumentelor fiscale disponibile pentru diminuarea presiunii costului vieții asupra cetățenilor.

Gheorghe Piperea: „Singurii care plătesc factura sunt cetățenii”

În intervenția sa, profesorul universitar, eurodeputatul și avocatul specializat în insolvență Gheorghe Piperea a pus accentul pe efectele concrete ale inflației și ale instabilității economice asupra familiilor din România. Acesta a atras atenția că evoluțiile economice se traduc, pentru cetățeni, în dificultăți cotidiene, de la plata chiriei și a facturilor până la asigurarea alimentelor și medicamentelor necesare.

„Recent, inflația în România a atins pragul de 6,3%, una dintre cele mai mari valori din Uniunea Europeană. Tensiunile geopolitice au împins în sus prețurile energiei, TVA-ul a crescut, deficitul bugetar s-a adâncit, leul s-a depreciat, iar importurile s-au scumpit. Cei care plătesc factura sunt cetățenii”, a declarat Gheorghe Piperea.

Eurodeputatul a subliniat că, pentru numeroase familii, criza costului vieții nu reprezintă o dezbatere teoretică, ci o realitate care impune alegeri dificile între cheltuieli esențiale.

„Pentru o familie românească, criza costului vieții nu este o dezbatere academică. Este alegerea dintre chirie și factura la energie. Dintre mâncare și medicamente. Dintre a rămâne acasă și a pleca la muncă în străinătate. Astăzi, simplul fapt că ai un loc de muncă nu te protejează neapărat de sărăcie”, a afirmat acesta.

Strategiile europene, măsurate prin efectele asupra familiilor

În contextul inițiativelor Comisiei Europene privind combaterea sărăciei și sprijinirea gospodăriilor vulnerabile, Gheorghe Piperea a atras atenția asupra diferenței dintre obiectivele asumate la nivel european și efectele concrete ale acestora asupra cetățenilor.

Prima Strategie europeană de combatere a sărăciei își propune să abordeze fenomenul de la copilărie până la bătrânețe și include obiective privind accesul la locuințe, energie, alimente și servicii esențiale. În același timp, Fondul Social pentru Climă prevede mobilizarea a cel puțin 86,7 miliarde de euro în perioada 2026–2032 pentru sprijinirea gospodăriilor vulnerabile și atenuarea impactului costurilor energiei și transportului.

Referindu-se la aceste instrumente europene, eurodeputatul a subliniat că eficiența lor trebuie evaluată prin rezultatele concrete pentru cetățeni.

„ Întrebarea este dacă măsurile europene pentru combaterea sărăciei schimbă cu adevărat realitatea unei familii românești la sfârșitul iernii”, a declarat Gheorghe Piperea.

În opinia sa, protejarea puterii de cumpărare, accesul la locuințe și limitarea efectelor executărilor silite asupra familiilor vulnerabile trebuie să se afle în centrul dezbaterilor privind asigurarea unui nivel de trai decent. Măsurile fiscale și sociale trebuie evaluate și în funcție de capacitatea lor de a răspunde nevoilor imediate ale gospodăriilor, nu doar prin raportare la obiectivele asumate la nivel instituțional.

„Traiul decent nu cere privilegii. Cere respect pentru oamenii care muncesc, plătesc taxe și țin această economie în picioare”, a punctat Gheorghe Piperea.

Protecția locuinței familiale și a veniturilor minime

Unul dintre subiectele centrale ale întâlnirii de la Strasbourg a fost protejarea locuinței familiale în cazul executărilor silite. Inițiativa legislativă prezentată de Gheorghe Piperea, aflată în prezent pe agenda Camerei Deputaților din Parlamentul României, vizează consolidarea protecției consumatorilor împotriva executărilor silite abuzive sau intempestive. Demersul readuce în discuție necesitatea unui echilibru între recuperarea creanțelor și protejarea stabilității financiare și locative a familiilor.

În aceeași direcție, a fost abordată necesitatea protejării veniturilor salariale minime împotriva executării silite, astfel încât persoanele cu resurse financiare limitate să își poată acoperi cheltuielile de bază.

Discuțiile au inclus și propunerea ca locuințele din fondul locativ public să fie închiriate la tarife corelate cu veniturile beneficiarilor, în intervalul de 10%–25% din venitul de bază. O astfel de abordare ar urmări limitarea poverii costurilor de locuire asupra gospodăriilor cu venituri reduse.

Reducerea TVA, o posibilă măsură de sprijin pentru consumatori

Gheorghe Piperea, întâlnire cu Roxana Mînzatu, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene

Un alt punct important al întâlnirii a fost inițiativa privind adoptarea unei rezoluții a Parlamentului European pentru reducerea TVA la produsele și alimentele de bază. Demersul urmărește transmiterea unui semnal politic către guvernele statelor membre în favoarea unor măsuri fiscale care să țină cont de presiunile economice suportate de populație.

În cadrul discuțiilor a fost abordată și posibilitatea aplicării unei cote zero sau reduse de TVA pentru utilități, ca instrument de diminuare a cheltuielilor gospodăriilor. Aplicarea unor asemenea măsuri ar trebui să respecte cadrul juridic european în materie de TVA și ar depinde de deciziile adoptate la nivel național.

Întâlnirea s-a desfășurat într-un spirit constructiv și a evidențiat importanța dialogului dintre Parlamentul European și Comisia Europeană pentru susținerea eforturilor europene de combatere a sărăciei.

 

Share

Alte știri

Profesorul universitar și europarlamentarul Gheorghe Piperea este propunerea Alianței pentru Unirea Românilor pentru Primăria Capitalei la alegerile locale din 2028. Anunțul a fost făcut de președintele AUR, George Simion, în cadrul conferinței de presă din 27 octombrie, după votul din Biroul Național de Conducere al partidului. „Astăzi, la ora 15, a avut loc o ședință […]

Un program de finanțare a înarmării statelor membre ale UE, în valoare de 150 de miliarde de euro, intitulat Security Action for Europe (SAFE), a fost adoptat de Comisia Europeană prin ocolirea Parlamentului European. Temeiul legal utilizat pentru a opera această ocolire a parlementului,

Un ideal sădit în mod insidios în mentalul colectiv, societatea de consum, a părut cândva (chiar și pentru românii abia ieșiți din comunism, în anii ‘90) că este încununarea economiei de piață, rezultatul său final. Dar scopul economiei de piață

Fără exagerare, lunile acestea se joacă soarta Comisiei Europene. Ursula von der Leyen a propus un buget multianual de 2.000 de miliarde de euro, dar statele membre net contributoare la bugetul UE, în special Germania, presează pentru un buget mult mai mic, ceva sub 1.400 de miliarde de euro.