Toamna se numără… încă două moțiuni de cenzură împotriva Comisiei Europene, depuse la doar două luni distanță de moțiunea de cenzură pe care am inițiat-o eu – motivată de acțiunile opace și abuzul de putere ale birocrației bruxelleze.

La începutul verii, în ultima sesiune plenară înainte de vacanța de vară, am cerut demisia Comisiei Ursula von der Leyen pentru refuzul de a publica mesajele transmise directorului Pfizer-BioNTech în timpul negocierii contractelor pentru vaccinurile COVID.

În toamnă, două noi moțiuni zguduie temeliile acestei Comisii Europene: una depusă de Patriots for Europe, cealaltă de Grupul The Left.

Doamnă președintă, aceste moțiuni nu sunt simple acte politice. Ele sunt expresia unei revolte împotriva direcției în care împingeți Uniunea Europeană.

În discursul său de ieri, președintele Grupului Politic Patrioți pentru Europa, Jordan Bardella, îi transmite prin textul moțiunii sale că istoria va reține faptul că sub mandatul VDL, Franța a ajuns să aibă pentru prima dată în 50 de ani balanța agricolă deficitară. Și că, pentru mulți ani de acum înainte, a pus în genunchi industria auto europeană cu ambițiile ei climatice total nerealiste. Aș spune obsesiile ei climatice.

Bardella acuză transformarea Europei într-un veritabil labirint birocratic — în ultimii cinci ani, au fost adoptate 22.000 de texte suplimentare cu titlu de norme!! — adică 11 texte noi pe zi — ceea ce a făcut din Uniunea Europeană campioana mondială a birocrației.

Avalanșa legislativă este o povară imensă pentru întreprinderile europene, fermierii europeni sacrificați de noul PAC, industria auto europeană pusă în genunchi, Statele Membre obligate prin sancțiuni să găzduiască tot mai mulți migranți, politici care transformă Uniunea într-un conglomerat fără identitate, în care valorile și spiritul european se pierd.

Aceste moțiuni de cenzură nu sunt un simplu avertisment. Sunt strigătul disperat al popoarelor europene care simt că le este furată suveranitatea.

„Europa nu este o mașină administrativă”, spune Jordan Bardella. „Europa este o civilizație. O civilizație care se guvernează prin consimțământul popoarelor libere, nu prin norme impuse de sus în jos.”

Reacția Ursulei von der Leyen la aceste noi moțiuni de cenzură, ca și în trecut, a fost una ocolitoare a subiectelor. Observ o oarecare docilitate în discursul dumneaei, în antiteză cu agresivitatea acuzațiilor de extremism și rusofilie pe care mi le-a imputat în răspunsul la moțiunea de cenzură inițiată de mine în iulie anul acesta. Să fie asta rezultatul presiunilor politice din ambele părți ale spectrului politic? Poate și a acțiunii mele la CJEU în urma acuzațiilor calomnioase? Sau poate urmărim o adevărată slăbire a forței și a susținerii politice a președintei Comisiei, la pricina căreia stau argumentele din toate aceste moțiuni.

Cert este că Madame von der Leyen, deși a schimbat strategia de comunicare, nu renunță la această obsesie față de Rusia și nelipsitele ingerințe în politica europeană. VDL crede că va reuși în continuare să capitalizeze emoțiile stârnite de războiul de la granița noastră și să le folosească drept armă politică pentru a distrage atenția opiniei publice de la greșelile care îi sunt reproșate. Însă, doamnă președintă, poporul nu e orb, iar noi, în calitate de aleși ai acestuia, avem datoria să vedem dincolo de aceste șiretlicuri. Nu se poate ca orice pas greșit la un nivel atât de înalt să fie trecut cu vederea de dragul unității europene la care faceți apel în fața amenințărilor rusești.

Încheierea acordurilor internaționale, cum este Mercosur sau recentul acord comercial cu Statele Unite, neavantajoase europenilor, ocolirea Parlamentului European în crearea de noi instrumente de finanțare în domeniul apărării, dar mai ales lipsa transparenței în negocieri de contracte publice în valoare de zeci de miliarde de euro și obscuritatea deciziilor acestei conduceri sunt motive reale pentru demisie.

Aceste moțiuni de cenzură – fie că vin din partea ECR, fie din partea Patriots for Europe sau The Left – nu mai pot fi privite ca gesturi izolate. Ele reprezintă începutul unei schimbări. O schimbare prin care Europa își regăsește rădăcinile, demnitatea și libertatea.

Doamnă von der Leyen, ați pierdut încrederea cetățenilor pe care îi reprezentați și, din respect pentru aceștia și mai ales pentru democrație, ar trebui să lăsați locul altcuiva la cârma Uniunii. E timpul să plecați!

---