În data de 12.11.2025, Comisia Europeană a publicat documentul European Democracy Shield: Empowering Strong and Resilient Democracies.

Documentul pleacă de la premisa că democrația este „piatra de temelie” a UE (fiind esențială pentru pace, securitate, prosperitate economică, competitivitate și coeziune socială) și utilizează cu generozitate termenul liber/ libertate (free people, free and fair elections, free media).

Conform unui eurobarometru din 2024, cetățenii UE consideră democrația, drepturile omului și statul de drept drept principalele puncte forte ale Uniunii. Însă în prezent democrațiile europene sunt supuse unor presiuni interne și externe grave, iar regimurile autoritare le privesc ca pe o amenințare și folosesc tactici agresive (ex. războaie hibride, intervenții indirecte, dezinformare, discreditare mass-media liberă și ONG-uri) pentru a le submina. Aceste regimuri încearcă să dezbine societățile, să discrediteze mass-media liberă și ONG-urile și să erodeze încrederea cetățenilor în instituțiile democratice, în contextul în care cca. 70% dintre europeni se tem că deciziile de vot ar putea fi influențate de dezinformare. Totodată, tranziția digitală a adus vulnerabilități: algoritmii personalizați și platformele sociale fragmentează spațiul comun de dezbatere și riscă amplificarea știrilor false, iar inteligența artificială poate afecta sever procesele democratice, inclusiv electorale.

În acest context, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant anunță „Scutul European pentru Democrație” ca un pachet de măsuri cu trei direcții prioritare:

1. i)protejarea integrității spațiului informațional(monitorizarea și reacția la campanii de dezinformare și manipulare externă);
2. ii)întărirea instituțiilor democratice, a alegerilor corecte și libere și a mass-mediei independente(asigurarea funcționării corecte a proceselor electorale și a pluralismului mediatic);

iii)   sporirea rezilienței societății și a implicării civice (educație civică, alfabetizare media și digitală, stimularea participării cetățenești).

Pentru coordonarea și cooperarea acestor măsuri, se va înființa un Centru European pentru Reziliență Democratică (state membre, instituții UE şi țări candidate) cu scopul de a facilita schimbul de informații, alerte timpurii și pregătirea de exerciții comune.

 1. Protejarea integrității spațiului informațional

Campaniile de manipulare a informațiilor străine (FIMI) și dezinformare urmăresc să submineze încrederea publică în instituții și să amplifice diviziunile sociale, folosind tehnici din ce în ce mai sofisticate: conturi false de social media, site-uri contrafăcute, amplificări automate și conținut generat de inteligență artificială (deep fake, texte sintetice etc.).

Pentru a le combate, UE folosește cadrul legal existent privind AI și DSA, iar Comisia pregătește instrumente suplimentare (ex. protocol DSA pentru situații de criză, colaborarea voluntară prin Codul de Conduită pentru combaterea dezinformării, etichetarea extinsă a conținutului generat de AI şi instrumente de verificare a utilizatorilor pentru reducerea anonimatului online).

Comisia anunță înființarea unei rețele europene independente de fact checkers care să funcționeze în UE și țările candidate, pentru a verifica faptele în special în situații precum alegerile, urgențele sanitare sau dezastrele naturale. Rețeaua va crea și va menține un depozit independent pentru verificarea faptelor, pentru a consolida verificările faptelor emise de organizații independente, eligibile și de încredere, și va facilita accesul jurnaliștilor, platformelor online, cercetătorilor și societății civile la informațiile verificate.

2. Întărirea alegerilor și a instituțiilor democratice

Alegerile libere, mass-media independentă şi instituţiile puternice sunt indispensabile participării civice şi responsabilizării puterii. Deși organizarea concretă a alegerilor revine statelor membre, este necesară o cooperare UE consolidată pentru a contracara amenințările comune. În acest scop, Comisia facilitează Rețeaua Europeană de Cooperare privind Alegerile (ECNE), care reunește autoritățile electorale naționale.

În 2025 Comisia a publicat o listă de verificare pentru integritatea alegerilor și o matrice de risc electoral, elaborate împreună cu statele membre prin ECNE, și a creat un mecanism de „reziliență electorală” comun, care permite detașarea de echipe mixte de experți pentru forensica online, securitate cibernetică și dezinformare în timpul scrutinului.

Comisia promite dezvoltarea unor noi ghiduri UE pentru alegeri (ex. utilizarea AI în campanii electorale, măsuri pentru protejarea candidaților și a reprezentanților aleși).

În ceea ce privește sprijinul pentru media liberă, documentul amintește European Media Freedom Act (EMFA) şi Directiva anti-SLAPP (ex. protejarea jurnaliștilor împotriva intimidării juridice) și semnalează presiunile economice majore asupra industriei (ex. mutarea audienței și veniturilor publicitare către platforme online şi influenceri). Pentru contracarare, Comisia anunță aplicarea de măsuri legislative (ex. antitrust, modernizarea regulilor publicitare, măsuri de protecție a jurnaliștilor, lupta împotriva proceselor abuzive) şi financiare (un nou program pentru reziliența mass-media, jurnalism independent și mass-media locală, alfabetizare media pentru toate grupele de vârstă).

3. Sporirea rezilienței societății și a implicării civice

Comunicarea recunoaște importanța educației civice și media/ digitale ca mijloace de prevenire a manipulării: cetățenii instruiți pot naviga mai bine în fluxul informațional și pot participa activ în procesul democratic. Sunt menționate finanțările acordate pentru proiecte educaționale (ex. Erasmus+, CERV, programe Horizon) care dezvoltă gândirea critică, cetățenia activă și competențele digitale. În plan legislativ și politic, Comisia pregătește pachete/ ghiduri/ programe dedicate elevilor pentru consolidarea deprinderilor de bază (inclusiv competențe de cetățenie și digitale) și consolidarea educației civice în școli, iar pentru profesori pentru combaterea dezinformării şi alfabetizarea digitală prin educație (ex. AI, rolul influencerilor).

Pentru a crește alfabetizarea media la nivel societal, va fi implementat un pachet de măsuri Media Resilience, care include acțiuni de educație media destinate tuturor categoriilor de vârstă, în zone urbane și rurale, și elaborarea unui „Ghid al cetățeanului” pentru a informa publicul despre drepturile sale democratice sub legislația UE.

Limite și potențiale derapaje ale Scutului European pentru Democrație

Lipsesc mecanismele de evaluare a eficacității fiecărei măsuri, ceea ce poate lăsa neclar impactul concret, precum și detalii despre controlul parlamentar al costurilor măsurilor.

Pașii către coordonarea și finanțarea unor domenii sensibile (reglementarea pieței media, politica internă, spațiul civic) pot fi priviți în sensul extinderii mascate a puterilor UE (ex. intervenția UE în norme de finanțare politică, mass-media sau educație civică la nivel național), ca o centralizare ideologică sub pretextul combaterii dezinformării sau întăririi democrației.

Noile instrumente digitale de supraveghere a conținutului au un risc major de ingerință în libertatea exprimării.

Înființarea unor structuri de fact‑checking finanțate sau sprijinite de UE stârnește îngrijorări majore privind independența politică, căci finanțările/ sprijinul pot influența temele abordate, inclusiv printr-o selectivitate tematică, verificând în special știri politice populare sau dezinformări mediatizate, cu focus de discursuri agendate de establishmentul oficial, lăsând adesea neadresate alte tipuri de conținut fals (economice, culturale etc.).

Instrumentalizarea luptei anti-FIMI poate duce la etichetarea pozițiilor politice neconvenabile ca potențial manipulative/ aliniate cu propaganda externă și, prin urmare, poate stigmatiza opoziția democratică internă, ceea ce este în sine antidemocratic.