
Rezultat previzibil al votului de azi din Parlamentul European privind cele două moțiuni de cenzură: Ursula von der Leyen rămâne pe funcție.
Imprevizibile sunt consecințele…
Alte moțiuni sunt aproape certe. Practic, din două în două luni pot fi depuse moțiuni de cenzură. Până la urmă, cel mai slab va ceda, nu?
De asemenea, tot ceea ce merge prost în UE va fi canalizat către președinta CE și camarila sa. Garda sa pretoriană, care o ține acum prizonieră, așa cum se întâmplă mereu cu țarii care cred că au haine noi, dar sunt dezbrăcați, o poate părăsi oricând.
Nu mai merge clișeul că rușii sunt de vină pentru orice eșec al UE, pentru orice problemă cauzată victimelor de așa-zișii salvatori. Nu mai merge nici industria consultanței, a fact-checking-ului și a mass-mediei plătite din fonduri publice pentru a construi o imagine pozitivă pentru Ursula și una negativă contra opozanților Ursulei.
Lumea s-a cam prins de farsă, mai ales în Franța.
Există chiar o consecință la care niciun susținător al Ursulei, interesat sau doar credul și orb față de realitate, nu se așteaptă: pe măsură ce Ursula se adâncește în greșeli, promisiuni neîndeplinite și eșecuri, valul politic suveranist-conservator crește în intensitate și se îndreaptă către punctul critic de unde nu va mai putea fi stăvilit.
Un vârf al acestei mișcări se petrece acum, când discutăm, în Franța, unde Macron mai are două opțiuni – fie convoacă din nou alegeri anticipate parlamentare (iar majoritatea care va rezulta din alegeri îl va demite), fie demisionează. Iar odată cu picarea lui Macron, pică și ideologia salvatoristă a Ursulei, care o ține încă în funcție – dar o funcție în care trebuie să meargă pe sârmă și să jongleze cu focul. Oricum, prin proiectele sale obsesive, a reușit să înfurie chiar și majoritatea care încă o mai susține, de nevoie.
Iar publicul este deja mânios că obsesiile climatice, sanitare și digitale ale Ursulei îl sărăcesc și îl deposedează de drepturi și libertăți. Dacă urmăriți presa internațională, puteți vedea că, de exemplu, proiectul Chat Control 2.0 a stârnit opoziția a milioane de oameni care au bombardat autoritățile și reprezentanții cu cereri de vot contra proiectului (Germania a declarat deja că se opune proiectului), iar obsesiile climatice ale birocrației de la Bruxelles au devenit subiect de glume și meme-uri pe internet.
Nici războiul din Gaza nu o mai ajută, căci azi s-a semnat acordul de pace, iar războiul din Ucraina va mai fi motiv de menținere a Ursulei în atenția publică doar cât vor mai fi bani de aruncat pe fereastră.
Așa că e chiar bine că Ursula rămâne în funcție încă 5-6 luni, ca să fie clar întregii lumi că Uniunea Europeană poate supraviețui și, ulterior, performa doar dacă se întoarce la originile sale — când era o alianță între popoare suverane, iar Comisia Europeană nu era un cvasi-guvern federal, cu o țarină în frunte, ci un organ de gestionare care executa voința coordonată a guvernelor și parlamentelor statelor membre.
