Interzicerea greenwashing-ului prin Directiva (UE) 2024/825 privind împuternicirea consumatorilor pentru tranziția verde (de modificare a Directivelor 2005/29/CE și 2011/83/UE în ceea ce privește consolidarea rolului consumatorilor în vederea tranziției verzi printr-o mai bună protecție împotriva practicilor neloiale și o mai bună informare)

În fiecare zi suntem bombardați cu etichete bombastice: „100% verde”, „eco-friendly”, „neutru climatic”, „natural”, „prietenos cu planeta”. Toate „arată bine”, dar de prea multe ori nu spun, de fapt, nimic. Când totul e „sustenabil”, nimic nu mai e clar. Consumatorii sunt induși în eroare, brandurile corecte pierd teren, iar încrederea în mesajele „verzi” se erodează.

Din acest motiv a apărut noua Directivă europeană: să pună ordine în jungla de afirmații de mediu și să elimine greenwashing-ul, prin modificarea în favoarea consumatorilor a două directive – cea privind practicile comerciale neloiale (UCPD) pentru a interzice explicit afirmațiile de mediu vagi, înșelătoare sau nejustificate și cea privind drepturile consumatorilor (CRD) pentru a impune informații mai clare despre durabilitate, reparabilitate și garanții.

• https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=OJ:L_202400825&qid=1764081742653
• Termen de transpunere națională – 27 martie 2026.
• Termen de aplicare efectivă – 27 septembrie 2026.
• Directiva completează lista practicilor comerciale deja interzise prin directivele modificate cu forme concrete de greenwashing (declarații de mediu înșelătoare) și practici înșelătoare care echivalează cu obsolescența timpurie, de exemplu:
• afirmații de mediu generice care sugerează sau creează impresia unei performanțe de mediu excelente, cum ar fi „prietenos cu mediul”, „respectă mediul”, „verde”, „ecologic”, „protejează clima”, „emisii reduse de carbon”, „eficient din punct de vedere energetic”, „biodegradabil” sau similar, fără a se demonstra performanța de mediu excelentă care este relevantă pentru afirmație
• afirmații generice, precum „conștient”, „durabil” sau „responsabil” exclusiv pe baza „performanței de mediu excelente recunoscute”, deoarece astfel de afirmații se referă și la alte caracteristici, cum ar fi caracteristicile sociale
• afișarea unei etichete de durabilitate care nu se bazează pe un sistem de certificare sau care nu este stabilită de autoritățile publice
• afirmații bazate pe compensarea emisiilor de gaze cu efect de seră, conform cărora un produs are un impact neutru, redus sau pozitiv asupra mediului în ceea ce privește emisiile, cum ar fi „neutru din punct de vedere climatic”, „certificat neutru din punct de vedere al emisiilor de CO2”, „carbon pozitiv”, „zero din punct de vedere climatic net”, „compensat din punct de vedere climatic”, „impact climatic redus”, „amprentă de CO2 limitată”, afirmații care pot induce în eroare consumatorii, făcându-i să creadă că aceste afirmații se referă la produsul în sine sau la furnizarea și producția produsului respectiv, sau că consumul produsului respectiv nu are un impact asupra mediului
• afirmații privind performanța de mediu viitoare, cum ar fi „vom fi neutri climatic în 2030”, fără obiective clare, verificabile, finanțare și mecanisme de monitorizare, întrucât comercianții creează impresia că consumatorii contribuie la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon prin achiziționarea produselor lor
• afirmații false privind durabilitatea sau reparabilitatea unui bun
• orice comunicare comercială referitoare la un bun care conține o caracteristică introdusă pentru a-i limita durabilitatea, deși comerciantul are la dispoziție informații privind această caracteristică și efectele sale asupra durabilității bunului, cum ar fi un software care oprește sau reduce funcționalitatea bunului după o anumită perioadă sau o componentă de hardware care este proiectată să se defecteze după o anumită perioadă
• prezentarea unei cerințe impuse prin lege pentru toate produsele din categoria de produse relevantă de pe piața UE (inclusiv importate), ca o caracteristică distinctivă a ofertei comerciantului, cum ar fi situația în care un comerciant face publicitate unui anumit produs în sensul că nu include o anumită substanță chimică, atunci când acea substanță este deja interzisă prin lege pentru toate produsele din respectiva categorie de produse din UE
• Modificările aduse CRD sunt menite să ajute consumatorii să facă alegeri mai durabile în materie de achiziții, întrucât comercianții vor fi obligați să furnizeze următoarele informații privind o viitoare achiziție:
• o mențiune privind garanția legală de conformitate a bunurilor și principalele sale aspecte, inclusiv faptul că durata sa minimă este de doi ani, afișată în mod clar cu ajutorul unei mențiuni armonizate
• în cazul în care un producător oferă o garanție comercială de durabilitate fără costuri suplimentare, care acoperă întregul produs și are o durată de cel puțin doi ani, și informează comerciantul cu privire la aceasta, comerciantul trebuie să informeze consumatorul utilizând eticheta armonizată
• în cazul conținutului digital și al serviciilor digitale, o mențiune privind existența garanției legale de conformitate
• o mențiune cu privire la existența și condițiile serviciilor post-vânzare și ale garanțiilor comerciale
• în cazul bunurilor cu elemente digitale sau al conținutului digital și al serviciilor digitale, perioada minimă în cursul căreia producătorul sau furnizorul va furniza actualizări ale software-ului
• în cazul contractelor la distanță, condițiile de plată și de livrare, inclusiv cu privire la opțiunile de livrare ecologice și, după caz, cu privire la modul în care sunt tratate reclamațiile

Ce să urmărești în calitate de consumator, astăzi și (chiar) pe viitor, după transpunerea națională a Directivei și aplicarea efectivă? Câteva idei:

• Ferește-te de cuvinte goale! „eco”, „verde”, „prietenos cu mediul”, „neutral climatic”, „biodegradabil” etc., fără explicații concrete (pentru ce e bun, în ce condiții, ce indicatori de mediu s-au folosit), e un mare steag roșu și informează-te asupra dovezilor.
• Identifică pseudo-etichetele! logo-uri verzi, frunzulițe, etichete create de comerciant, fără să fie în spatele lor un sistem real de certificare sau o autoritate publică, informează-te asupra dovezilor.
• Neutru climatic/ zero CO₂/ compensat climatic etc. nu înseamnă poluare zero! Întreabă-te ce a făcut concret producătorul? A redus emisiile din producție sau doar a cumpărat credite de compensare undeva în lume?
• Atenție la promisiuni de viitor! ”Vom fi neutri climatic în 2030” trebuie să aibă în spate obiective clare, verificabile, cu finanțare și mecanisme de monitorizare, altfel este practică înșelătoare.
• Garanția de 5 ani să fie scrisă! Dacă producătorul oferă o garanție comercială de durabilitate (distinctă de garanția legală de doi ani), cere în scris, cu condiții clare.
• Afirmațiile ”ușor de reparat”, ”produs durabil” să fie dovedite! Întreabă producătorul de disponibilitatea pieselor de schimb, serviciile de reparații sau cât timp vor fi disponibile update-urile de software (la bunurile cu elemente digitale).

În România, Proiectul de lege privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul protecției consumatorilor prin care sunt introduse prevederile Directivei a fost în dezbatere publică (https://e-consultare.gov.ro/w/2025/04/proiect-de-lege-privind-modificarea-si-completarea-unor-acte-normative-din-domeniul-protectiei-consumatorilor-2), dar nu se regăsește încă pe agenda Camerei Deputaților/ Senatului României.